luni, 30 aprilie 2012

Anul 1700


Anul 1700 : când copiii de români au putut avea învăţătură în limba lor şi tot ce a urmat - sub oblăduirea Bunului Dumnezeu - "Şcoala Ardeleană" care a argumentat istoriceşte ştiinţific, după accesul la documentele cercetate în Biblioteca Vaticanului, ceea ce cronicarii moldoveni afirmau doar intuitiv (că de la Râm ne tragem...), trebuie respectat cu sfinţenie. Binecuvântaţi să fie cei care duc mai departe cultul şi cultura acelui veac luminat!

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Politigrame proaspete


Politigrame proaspete


Scor strâns la PDL
Această vinere, mon cher,
Când apărau un premier
Ca să nu fie de tot neagră
Le-a mai lipsit doar o…viagră
                        *
                        Ezitanţilor
La moţiunea de cenzură
Degeaba mulţi au dat din gură
Până la urmă au clacat
Şi tot pe Victor l-au…Ponta-t
                        *
Noru Silvan
   

marți, 17 aprilie 2012

Într-o esenţă...


                                               Moto: „Eu cred în cultură mai mult decât în dumnezeu!”
                                                                                               Florian Chelu Madeva
Intr-o  esenţă…

Nimănui nu-i convine să predice în pustiu. Pentru că  acolo nu există viaţă, doar nisip şi …Satana. Lucifer este emisarul lui Dumnezeu printre oameni. Omul nu mai este creaţie divină. El, omul, a fost izgonit din Grădina Eden, imediat ce şi-a dat seama că e gol. Dumnezeu s-a supărat foarte tare pe Adam (şi pe consoarta lui, Eva[1]), deoarece gustaseră din Pomul Cunoştinţei… Primul om[2]  era gol, dar nu pe dinafară, ci pe dinlăuntrul său: era, adică, lipsit de conţinut(!). Primii oameni nu aveau nici măcar instincte: de conservare, de reproducere[3], instinctul matern… Raţiunea, abia se contura undeva la orizont, ca urmare a consumării unui fruct (e drept, fruct „oprit”[4] ), dar sentimentele…, ele erau pe nicăieri. Nu exista iubire, de nici un fel. Nici măcar Atotputernicul, nu pretindea să fie adorat, venerat.[5]
Prima „familie” s-a pomenit, nu doar lipsită de îmbrăcăminte ci şi în mijlocul unui imens Nimic. Societatea nu exista nici măcar „in faşă”. Iubirea aproapelui încă nu fusese statuată, ca prima poruncă, decât mult mai târziu. În momentul alungării lui Adam şi a Evei din Rai, se pare că Dumnezeu a acţionat sub imperiul unei neplăcute surprize, în fata „poznei” pusă la cale de…Dracul, în complicitate cu veritabila Prima Doamna a Lumii.[6]
Iubirea, cea mai mare calitate a omului, este chintesenţa prelucrării - la modul cel mai rafinat şi mai sublim cu putinţă - a paşilor, pe care acesta, omul, i-a parcurs singur, ne ajutat, ci mereu ispitit de Diavol[7]
Dar Iubirea nu este singurul „câştig” al evoluţiei sale ca om. Multe calităţi s-au adăugat, dar nu de la sine şi nici fără enorme sacrificii, inerente armonizării spiralei mereu ascendente către sublimul total. Ca atare, se poate susţine, fără putinţă de tăgadă, că omul este propria lui creaţie: un self made man. Creat iniţial „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”, Omul, multiplicat în miliarde de exemplare, a scăpat de sub ispitele diavoleşti şi tronează, de nimeni şi de nimic dependent, asupra Lumii.
Omul este propria lui creaţie, pentru că spiritualitatea (raţional/intelectuală şi instinctual/sentimentală) îi aparţine în totalitate, măcar şi pentru că aceste componente, sunt rezultatul, necontestat de istorie, al propriului său efort…
Noru Silvan    


[1] Eva, însemnând Femeie
[2] Adam = om
[3] A trebuit ca Ziditorul să-i îndemne:  „… înmulţiţi-vă şi stăpâniţi Pământul”    ,
[4] Nici până în prezent nu a dispărut tentaţia consumării fructului oprit!
[5] De fapt termenul vine dintr-un domeniu „păgân”: Venera era o zeiţă mai veche decât iudaismul
[6] Atunci s-a statuat ideea (şi expresia), conform căreia „Femeia e dată Dracului” încă de la facerea lumii
[7] Creaţia lui Yahve!

joi, 5 aprilie 2012

Vinul roşu










Sunt o raţă

După trei săptămâni de la lansarea unui volum(aş ori aşi!) de Sonete trans lucide, Noru Silvan - un obscur pseudonim.. pe cerul înorat al poeziei orădene, "evenimentul" nu are niciun ecou. Întocmai ca mâcăitul raţelor. Nici acesta nu are reverberaţii fonetice. După cum afirmă ornitologii avizaţi. Nici Scrib cugetând ,lansat cu peste trei ani în urmă, nu s-a ridicat mai sus de laba...raţei: "cel mai citit ziar de limbă română din Bihor" i-a refuzat poetului Ion Davideanu, cele câteva alineate despre debutul editorial la cei 75 de ani ai autorului. Câteva comentarii verbale au existat totuşi, dar numai referitoare la titluri: "Scribul nu cugetă", ziceau specialiştii..., iar "trans lucide" trebuia scris legat. Aferim!